Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) împreună cu Acordul Economic și Comercial UE Canada (CETA) au atras o opoziție vehementă din partea societății civile din UE și SUA. Un număr de peste 300 de ONG-uri la nivel european au demarat o Inițiativă Cetățenească Europenă Independentă (ca urmare a refuzului Comisie Europene de a accepta o Inițiativă Cetățenească Europeană oficială), pentru stoparea negocierilor ce se desfășoară total netransparent. (detalii pe stopttip.ro)

În momentul de față obstacolele comerciale convenționale dintre SUA și UE sunt minime, motiv pentru care suntem îndreptățiți să afirmăm că acordul se va concentra asupra barierelor non-convenționale, precum eludarea legislației europene și națiSTOP-TTIPonale în ceea ce privește fracturarea hidraulică (fracking), organismele modificare genetic și chiar privatizarea serviciilor publice.

Motivele care stau la baza nemulțumirilor manifestate de cetățenii europeni sunt:

1. ISDS (Investor-state dispute settelment) – soluționarea litigiilor dintre investitor și stat reprezintă un sistem care ”permite unui investitor să inițieze o acțiune împotriva autorităților țării gazdă în fața unui tribunal internațional” în cazul în care investitorului nu i-a fost respectată una din garanțiile oferite de statul gazdă.

În cazul în care mecanismul ISDS este inclus în aceste acorduri, corporațiile din SUA/ Canada și UE vor avea puterea de a contesta deciziile democratice luate de statele suverane, și de a solicita despăgubiri în cazul în care aceste decizii au un impact negativ asupra profiturilor lor.

Spre exemplu, dacă Ministerul Mediului din România nu va acorda avizul de mediu pentru investiția de la Roșia Montană, pentru că proiectul nu respectă legislația europeană în vigoare, RMGC va solicita soluționarea acestui caz la o curte de arbitraj unde va solicita despăgubiri foarte mari estimate pe baza potențialelor profituri ce ar putea fi realizate de ei. La fel s-ar întampla și cu alte firme dinj industria petrolieră precum Exxon, Chevron etc. care au obținut contracte de concesiune a terenurilor pentru explorarea gazelor de șist.

Mecanismul de protecție ISDS, nu este doar un mecanism de protecție al investițiilor, ci un mecanism de atac la suveranitate și democrație.

Un exemplu concret ale aplicării ISDS:

Guvernul din El Salvador a refuzat să permită deschiderea unei mine pentru exploatarea aurului, deoarece exista riscul de contaminare a apei. Compania canadiană care urma să exploateze a dat în judecată El Salvador pentru pierderea viitoarelor profituri anticipate și au cerut despăgubiri de 315 milioane euro.

 2. Scăderea standardelor din sectorul ocupării forței de muncă

Există îngrijorări asupra faptului că TTIP ar putea duce la coborârea oricăror standarde de muncă identificate ca “bariere” în calea comerțului, cum ar fi contractele colective de muncă, care ar putea fi invocate ca reprezentând restricții cu privire la modelul de afaceri al concurenților. Barierele identificate în calea comerțului vizează în mod explicit să includă normele de protecție a ocupării forței de muncă, sănătatea și securitatea muncii, iar prin acest parteneriat nu se poate garanta, calitatea sau numărul locurilor de muncă rezultate.

SUA a refuzat ratificarea convențiilor Organizației Internaționale a Muncii (ILO) privind standardele fundamentale de muncă, cum ar fi negocierea colectivă, libertatea de asociere și dreptul de a se organiza.

3. Protecția mediului

Comisia Europeană recunoaște incompatibilitatea fundamentală între modurile de abordarea  ale UE și SUA, dar este încă în căutarea  unei posibile “convergențe de reglementare și de recunoaștere în sectorul produselor chimice”  în beneficiul partenerilor din industrie. Companiile europene sunt încântate să-și unească forțele în utilizarea TTIP pentru a elimina reglementările de mediu pe care le numesc  „un dezavantaj nedrept în raport cu concurenții lor la nivel mondial”, iar în acest sens trebuie avut în vedere impactul exploatării de combustibili neconvenționali de catre SUA (de exemplu, nisipurile bituminoase și gazul de șist).

TTIP va crește producția, consumul și transferul internațional de mărfuri, iar emisiile de gaze cu efect de seră vor crește direct proporțional cu acestea, așa cum precizează chiar Comisia: efectul dorit al TTIP va adăuga un plus de 11 de milioane de tone de CO2 în atmosferă.

 4. Liberalizarea serviciilor publice

TTIP are scopul  nu numai de a  slăbi reglementările privind mediul și siguranța alimentară, dar, de asemenea, de a asigura liberalizarea piețelor de servicii, inclusiv de servicii publice, cum ar fi educația, sănătatea și serviciile sociale, alimentare cu apă, servicii poștale și de transport public, telecomunicatii, servicii ce presupun implicații semnificative din punct de vedere al interesului public.

Față de perspectiva de predare a serviciilor publice către companiile lucrative, unul dintre efectele cele mai perfide ale acordurilor de liber schimb este că devine imposibil pentru țări să restabilească serviciile publice, dacă acestea au fost deja privatizate.

Investitorii străini vor putea să dea în judecată țările-gazdă pentru pierderi de profit cauzate de schimbarea reglementărilor în domeniul privatizării serviciilor publice în cazul în care măsurile de protecție a investitorilor sunt incluse în TTIP

 5. Agricultură și siguranță alimentară

Reglementările europene privind siguranța alimentară – inclusiv restricțiile asupra organismelor modificate genetic (OMG-uri), pesticide, carne de vită tratată cu hormoni de creștere –  sunt vizate de grupurile de afaceri în vederea eliminării prin intermediul TTIP.

Producătorii de produse alimentare din SUA nu trebuie să îndeplinească aceleași standarde de bunăstare a animalelor sau de protecție a mediului ca și omologii lor europeni și au căutat mult timp o soluție pentru a elimina controalele UE care le limitează vânzarea produselor pe piețele europene. Aceștia au identificat sistemul UE de control cu privire la utilizarea pesticidelor ca unul din primele seturi de standarde care urmează să fie declasate în urma semnării TTIP. Semnarea Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții ar limita accesul produselor autohtone până și pe piața internă, deoarece produsele fabricate la alte standarde vor putea intra pe piața europeană cu prețuri de dumping.

6. Lipsa de transparență

Poate cea mai mare problemă a TTIP din punct de vedere democratic, este reprezentată de faptul că negocierile se desfășoară într-un cadru total netransparent. La solicitarea organizației Corporate Europe Observatory, Comisia Europeană a scos la iveală o lista cu consultările avute cu actorii așa-ziși sociali și s-a constatat că de fapt la negocieri au fost invitate numai firmele din industria farmaceutică, agro-alimentară, auto etc. Dintr-un total de 130 de consultări, cel puțin 119  au fost cu reprezentanți ai marilor corporații si cu grupurile lor de lobbiști. Această listă demonstrează faptul că pe lângă dialogul total transparent cu societatea civilă de pe website-ul DG Trad, au loc în paralel întâlniri, ce nu apar în mediul online, cu lobiști ai sectorului business.

SEMNEAZĂ ACUM PETIȚIA STOP TTIP: http://stopttip.ro/formular-de-semnat-online

Pentru mai multe detalii și informații contactați organizația TERRA Mileniul III.

George Missail nr. 116B,

sector 1, București, 011544

tel: (+4) 021 314 1227

fax: (+4) 021 300 3700

web: terramileniultrei.ro