Pelicani, cormorani, berze, vulturi codalbi, castori, vidre, ţestoase şi un sturion de toată frumuseţea au poposit marţi, 9 iunie, între orele 10:00 – 20:00, pe Faleza Cazino Constanţa, şi au adus şi fluviul Dunărea cu ei. Totul s-a întâmplat sub îndrumarea şi atenta supraveghere a unor „ursuleţi panda” hotărâţi să aducă în atenţia tuturor ameninţările cu care se confruntă vieţuitoarele care depind de fluviu, dar şi soluţiile pentru aceste probleme. Nici noi nu ne-am lăsat mai prejos şi le-am fost alături în acest demers. Şi am făcut într-adevăr o echipă bună!

Dragi prieteni, oricât de bizar ar părea la prima vedere, toate acestea chiar au fost posibile. Cum? În urma colaborării dintre Caravana DunariiWWF (World Wide Fund for Nature) şi organizaţia noastră, printr-un parteneriat ce a avut drept scop promovarea „Caravanei Dunării” la Constanţa, campanie de informare la nivel regional care își propune să aducă în atenția publicului larg amenințările cu care se confruntă Dunărea, ecosistemele și comunitățile care depind de fluviu, precum și soluțiile existente.

„Ursuleţii panda” nu sunt nimeni alţii decât specialiştii şi voluntarii WWF care au purtat pe parcursul caravanei tricouri cu acest animal atât de îndrăgit, care reprezintă, de altfel, simbolul organizaţiei WWF. În semn de solidaritate, membrii şi voluntarii Mare Nostrum au întregit „armata de ursuleţi panda” şi au îmbrăcat, la rândul lor, aceste tricouri. Astfel, a rezultat o echipă veselă şi eficientă, care i-a invitat pe toţi cei care se plimbau pe Faleza Cazino din Constanţa să cunoască fascinanta lume vie a Dunării. Împreună am prezentat mai multe informații despre vieţuitoarele pe care le întâlnim de-a lungul Dunării, precum și despre fluviu și Marea Neagră. Am avut la îndemână o expoziţie foto, mai multe materiale interactive și jocuri, dar şi numeroase premii şi surprize.

Copiii au fost şi de data aceasta cei mai încântaţi, cu toate că şi adulţii au fost curioşi să afle mai multe informaţii despre Dunăre, astfel încât unii dintre ei s-au implicat efectiv în jocurile destinate copiilor. De altfel, ele au fost principala atracţie a caravanei. Au existat două tipuri de jocuri: destinate copiilor mici, cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6 ani, şi cele pentru copiii mai mari, elevi de şcoală primară, gimnaziu şi liceu.

Cei mici au colorat, au realizat puzzle-uri cu peştişori, au rezolvat împreună un puzzle uriaş, din cuburi, reprezentând diverse vieţuitoare specifice zonei Dunării, toate aceste activităţi desfăşurându-se sub atenta supraveghere a voluntarilor şi membrilor organizaţiei noastre.

Elevilor le-a fost destinat un joc complex şi interactiv: o călătorie de-a lungul Dunării, sub îndrumarea „paznicilor fluviului” – voluntari ai organizaţiei noastre, care în unele cazuri, pentru a face jocul mai amuzant, şi-au asumat identitatea unor vieţuitoare specifice zonei Dunării, precum castorul sau vidra. Călătoria nu a fost deloc uşoară, ea constând de fapt într-un chestionar cu 12 întrebări din domeniul biologiei şi geografiei, toate referindu-se la mediul înconjurător al Dunării. Totuşi, călătorii noştri nu au avut timp să se plictisească, deoarece întrebările au fost însoţite de activităţi precum realizarea unui puzzle care să refacă traseul Dunării de la izvoare, până la revărsare, rezolvarea unui labirint care să conducă diferite specii de peşti din Dunăre către locul potrivit pentru depunerea icrelor, recunoaşterea unor păsări după sunetele pe care le emit, pescuirea celor mai poluante deşeuri dintr-o mică piscină improvizată şi multe altele. Călătoria s-a încheiat cu premii-surpriză.

Dacă o parte a voluntarilor noştri s-au implicat în aceste jocuri, ceilalţi s-au plimbat pe faleză, împărţind stickere cu WWF şi informând trecătorii cu privire la campanie, invitându-i să viziteze „Caravana Dunării”.

„Caravana Dunării” are loc în peste 25 de oraşe din Serbia, Bulgaria, România, Ungaria şi Croaţia. În România, a trecut deja prin Drobeta Turnu-Severin, Bucureşti, Constanţa, Tulcea şi Mahmudia. Scopul său este de a face cunoscut faptul că ecosistemele de apă dulce ale Dunării Inferioare îndeplinesc servicii esenţiale de mediu, oferind numeroase posibilităţi pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale: protecția împotriva inundațiilor, apă potabilă, lemn, biomasă, oportunități de turism și recreere, pește și alte surse de hrană.
Însă de la sfârşitul secolului trecut și până în prezent, intervenţia umană a distrus peste 80% din toate zonele umede ale Dunării. De altfel, cel mai cuprinzător studiu al Comisiei Europene privind starea naturii din UE, publicat în mai 2015, a arătat că zonele umede sunt unele dintre cele mai afectate ecosisteme din Europa. De-a lungul fluviului şi al afluenţilor săi s-au construit centrale hidroelectrice, diguri, sisteme de drenare, prin care s-a distrus legătura dintre zonele de luncă şi sistemul fluvial, iar funcţiile ecologice ale acestora au fost afectate, dacă nu chiar distruse. (WWF)

Ne bucurăm că am reuşit colaborarea cu WWF, că le-am fost alături în această campanie de informare şi că am reuşit să fim o echipă atât de frumoasă şi, totodată, eficientă cu un scop unic: un mediu înconjurător mai curat. Am dobândit cunoştinţe noi despre Dunăre şi viaţa care o înconjoară şi despre cum o putem proteja mai bine, împărtăşind, la rândul nostru, informaţii despre mediul marin. Sperăm ca pe viitor să avem şi alte ocazii de colaborare!