De șase ori mai multe deșeuri pe porțiunea de plajă de la Edighiol, față de sesiunea din toamna anului trecut. Acestea sunt rezultatele monitorizării de plajă din luna februarie, realizată de ONG Mare Nostrum. De ce este atât de dramatică această concluzie? Află din materialul următor!
Plaja de la Edighiol face parte din Rezervația Științifică a Biosferei Delta Dunării, iar acest lucru înseamnă că, în teorie cel puțin, turiștii nu ajung în acest loc. Cu toate acestea, cantitatea de deșeuri înregistrată pe această porțiune de plajă este de 6 ori mai mare decât în toamna anului trecut. ONG Mare Nostrum a înregistrat 2286 deșeuri, față de 379, câte au fost inventariate în sesiunea anterioară de monitorizare:
”Acesta este un rezultat tragic, pentru că plaja de la Edighiol este cea mai sălbatică plajă dintre toate sectoarele monitorizate în această sesiune, adică 4. Ceea ce înseamnă că toate deșeurile sunt aduse de valuri. Acestea sunt fie aruncate în mare de la bordul navelor care tranzitează toate colțurile Mării Negre, fie scoase de curenți de pe fundul mării și aduse la mal. În acest fel, ne dăm seama, de fapt, cât de mult poluăm, de fapt, marea”, spune Angelica Paiu, Marine Litter expert în cadrul proiectului LitOUTer
Dar plaja de la Edighiol nu este singura monitorizată în această sesiune. Pe langă acestea, mai sunt 3 porțiuni de plajă: Constanța, Saturn și Corbu.
Cum stăm la capitolul deșeuri?
În total au fost colectate 5801 deșeuri. Plaja din Constanța este din nou pe primul loc, cu o cantitate de 1715 deșeuri, urmată fiind de Saturn (1506) și Corbu (294). Potrivit datelor pe care le avem, cantitatea înregistrată la Saturn este de 3 ori mai mare decât în primăvara lui 2020, situație care se aplică și pentru plaja din Corbu : În mai 2020, au fost înregistrate doar 171 de deșeuri, față de cele 294 din această sesiune: ”Chiar dacă cifrele par mici, nu sunt. Și spunem asta pentru că a mai existat o monitorizare în luna octombrie a anului trecut, tocmai de aceea ar fi trebuit să găsim mult mai puține deșeuri”, completează Angelica Paiu, Marine Litter expert în cadrul proiectului LitOUTer .
Plasticul predomină la categoria deșeuri
Materialul polimeric artificial a predominat si in aceasta sesiune. 5079 din cele 5801 au fost din material polimeric artificial, urmate fiind de deșeuri din categoria textile si metal. urmat de categoria textile si metal.
Cel mai întâlnit tip de deșeu îl reprezintă piesele de polistiren cu dimensiuni cuprinse între: 2.5 și 5 cm (1236), urmat de mucurile de țigară (1144).
Deșeuri ciudate găsite pe plajă, în urma monitorizărilor
Deșeurile ciudate nu au lipsit din această sesiune de monitorizare. Am identificat butelii aruncate pe plaja, ligheane, sticle de sampon, precum și inhalatoare ”uitate” în nisip. În mod evident, niciunul din aceste deșeuri nu a ajuns accidental pe porțiunile de plajă.
***
Proiectul „Creșterea gradului de conștientizare a publicului și reducerea deșeurilor marine în vederea protecției ecosistemului Mării Negre”, (LitOUTer) BSB-785, este finanțat prin Programul Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014 – 2020.
Proiectul „Creșterea gradului de conștientizare a publicului și reducerea deșeurilor marine în vederea protecției ecosistemului Mării Negre” (LitOUTer) are ca scop creșterea gradului de conștientizare asupra deșeurilor marine, promovând acțiunile comune de reducere a deșeurilor fluviale și marine în țările riverane Mării Negre, partenere în cadrul acestuia (Turcia, România, Bulgaria și Georgia).
Prin intermediul diverselor activități precum training-uri, activități educaționale, expoziții în aer liber, sesiuni de monitorizare a deșeurilor, întâlniri cu diverși factori interesați și de decizie, sesiuni de aplicare de chestionare, abordarea grupurilor țintă va fi una de „jos în sus”. Această abordare are ca scop facilitarea modului în care înformațiile sunt transmise grupurile țintă reprezentate de elevi, studenți, profesori, pescari, ONG-uri, cetățeni, agenții de turism, autorități locale, factori de decizie, mass media, etc.
ONG Mare Nostrum 