În apele românești ale Mării Negre avem aproximativ 21,000 de cetacee!


  • Proiectul CeNoBS, cel mai amplu proiect european privind cunoașterea abundenței speciilor de cetacee din Marea Neagră, a ajuns la final. Proiectul s-a derulat pe o perioada de 30 de luni și a implicat parteneri din 5 țări, printre care România și Bulgaria.
  • CeNoBS a inclus prima monitorizare aeriană de amploare realizată în Marea Neagră, workshop-uri și traininguri, precum și propunerea valorilor de referință pentru indicatorii Directivei-cadru Strategia pentru Mediul Marin și altor inițiative atât la nivel local, regional și internațional, care să ajute la atingerea obiectivelor proiectului.
  • CeNoBS este un proiect internațional coordonat de ONG Mare Nostrum.
  • Rezultatele finale ale proiectului au fost prezentate recent, în cadrul unor workshop-uri hibrid, la care au participat inclusiv reprezentanți ai autorităților naționale.

Proiectul CeNoBS reprezintă o inițiativă istorică la nivel european, dar mai ales pentru bazinul Mării Negre, îmbunătățirea cunoștințelor despre abundența și distribuția cetaceelor, precum și a nivelului actual de capturare accidentală în plasele de pescuit.

Obiectivele specifice ce au fost atinse în timpul implementării proiectului au fost următoarele:

  • Evaluarea criteriilor legate de Descriptorul 1 – cetacee și stabilirea valorilor de referință
  • Evaluarea și dezvoltarea monitorizării  Descriptorului 11 – zgomot în Marea Neagră
  • Consolidarea coordonării în regiunea Mării Negre prin diseminarea activităților, rezultatelor și realizărilor proiectului.

”Proiectul CeNoBS a reprezentat o idee a cel puțin două generații, pe care astăzi o vedem împlinită prin cunoștințele actuale, pe care le aduce proiectul cu privire la cele trei specii de cetacee din Marea Neagră. Totodată, vine cu întrebări și teme de cercetare pentru perioada următoare, față de ceea ce se cunoștea istoric. Amploarea efortului, cooperarea, importanța și utilitatea informațiilor pe care le aduce  CeNoBS fac din acesta un proiect istoric și de referință în ceea ce privește cetaceele din Marea Neagră, pentru mult timp de acum înainte.”, spune Marian Paiu.

În cadrul unui workshopului final, la Sofia (Bulgaria), ONG Mare Nostrum, alături de partenerii proiectului au prezentat rezultatele finale în ceea ce privește progresul pe cei doi descriptori D1 – Cetacee/mamifere marine și D11- zgomotul/ energia introdusă în mediul acvatic, inclusiv mult așteptatele rezultate ale monitorizării aeriene, desfășurate în vara lui 2019.

Principalele provocări ale proiectului au fost:

  • lipsa datelor de fond privind distribuția / abundența populațiilor de cetacee din Marea Neagră
  • presiunea capturilor accidentale
  • lipsa expertizei naționale pentru implementarea unei monitorizări eficiente a zgomotului.
  • situația socio-politică din zona Mării Negre
  • restricțiile și lipsa de infrastructură din zona Mării Negre

Cum se vede proiectul CenoBS în cifre?

Cifrele obținute în urma activităților proiectului sunt îngrijorătoare. În același timp, vin să completeze lacunele existente în ceea ce privește conservarea speciilor de cetacee din Marea Neagră.

  • Observațiile din sondajele CeNoBS arată 1744 înregistrări de cetacee cu 3669 de indivizi în total și 551 observări de păsări cu 1439 de exemplare și 1588 de înregistrări (4685) cu privire la activitatea antropică și deșeuri marine.
  • Pentru o mai mare precizie, abundența speciilor de cetacee din zonele survolate a fost combinată cu rezultatele din Rusia. Hărțile de distribuție au fost împărțite pe specii pentru o mai bună vizualizare, fiind realizate analize mixte, cu și fără zona aferenta Rusiei.
  • În ceea ce privește situația capturilor accidentale, problemă cu care se confruntă cetaceele în toate mările și oceanele lumii, aceasta rămâne una dintre cele mai arzătoare în Marea Neagră. Estimarea aproximativă arată că între 11.000 – 20.000 de marsuini pot fi prinși anual în plasele pescărești la nivelul întregului bazin. Procentual, înseamnă că nivelul capturilor accidentale este de până la 21,2% din abundența totală a acestei specii, cu mult peste 1,7% acceptat.

Care sunt principalele rezultate ale proiectului?

  • Primele propuneri pentru valori de referință pentru D1C2 – abundența speciilor  și D1C4- distribuția speciilor.
  • Rezultate privind D11 – Stadiul actual al criteriilor D11 în Bulgaria și România și propuneri pentru dezvoltarea indicatorilor regionali;
  • Ateliere regionale de instruire privind monitorizarea D11 – zgomot;
  • Pentru monitorizarea zgomotului pentru MSFD-D11 în apele bulgare și românești, s-a sugerat să se utilizeze mai degrabă o abordare bazată pe conceptul de nedeteriorare, aplicat perturbărilor potențiale cauzate speciilor țintă.
  • Coordonare sporită între autoritățile competente din Bulgaria și România: autoritățile naționale competente, organizațiile naționale de cercetare și ONG-urile, Comisia Mării Negre, factorii de decizie regionali / locali, comunitățile științifice și de mediu implicate în conservarea cetaceelor ​​și zgomotul activități conexe.
  • Posibilă soluție pentru limitarea capturilor accidentale este utilizarea de pingere și plase modificate.

Proiectul CenoBS este unul dintre cele mai ample proiecte europene, în care au fost implicați parteneri din 5 țări. Au fost realizate studii, pe baza observațiilor realizate, care să asigure o vedere unitară, europeană, asupra problemei.

”De asemenea, includerea mijloacelor acustice în programele de monitorizare reprezintă o necesitate. Concluzionez prin a spune că deja facem demersuri în aceste direcții și avem nevoie de tot sprijinul din partea autorităților, societății civile, precum și mediului de afaceri și, nu în ultimul rând, Comisiei Europene. Mai mult decât atât adiacent au fost colectate date despre deșeurile marine plutitoare (D10), păsări marine, precum și impactul antropic.Este important ca în cel mai scurt timp să putem implementa la nivel național, și nu doar în România, un program de monitorizare pe termen lung acoperind toate cele patru sezoane, și agrearea unui plan regional, la nivel de bazin, cu o periodicitate predefinită pentru identificarea tendințelor speciilor de-a lungul anilor. Numai în acest fel putem să răspundem cu certitudine la întrebări precum: s-a îmbunătățit starea de conservare a marsuinilor sau delfinilor?”, declară Marian Paiu, coordonator din partea ONG Mare Nostrum.

Toate rapoartele din cadrul proiectului vor fi făcute publice pe website-ul https://www.cenobs.eu/ iar bazele de date prin intermediul platformelor ACCOBAMS și EMODNET.

CeNoBS este un proiect multipartner coordonat de ONG-ul Mare Nostrum și își propune să îmbunătățească al doilea ciclu de implementare MSFD pentru descriptorul 1 – cetacee și descriptorul 11 ​​- zgomot în Marea Neagră, prin obținerea unei coerențe și a unei înțelegeri comune în determinarea, evaluarea și obținerea unei stări ecologice bune. (GES).

“Sprijinirea punerii în aplicare a MSFD în Marea Neagră prin instituirea unui sistem regional de monitorizare a cetaceelor ​​(D1) și monitorizarea zgomotului (D11) pentru realizarea GES” – CeNoBS este finanțat de către Uniunea Europeană cu 434.584 euro și cofinanțat de ACCOBAMS.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s