Sesiunea de monitorizare a deșeurilor de pe litoralul românesc vine cu o veste proastă: numărul de deșeuri este în creștere față de monitorizarea similară, din luna octombrie a anului trecut. Care sunt principalele tipuri de deșeuri înregistrate pe cele 9 porțiuni de plajă monitorizate și care sunt cele mai murdare sectoare? Aflați din acest material.
ONG Mare Nostrum a finalizat centralizarea datelor privind cantitatea de deșeuri înregistrată pe 9 dintre secțiunile de plajă ale litoralului românesc, potrivit metodologiei europene. Rezultatele nu sunt îmbucurătoare, concluzia preliminară fiind că plajele sunt mai murdare în acest an, decât au fost anul anterior.
Perimetrele de plajă monitorizate au fost în Vama Veche, Saturn, Tuzla, Eforie, Constanța, Mamaia, Năvodari, Corbu și Edighiol, ultimele având statut special, de zonă protejată. Acestea fac parte din Rezervația Biosferei Delta Dunării.
De ce au intrat zone protejate în eșantionul de monitorizare?
Răspunsul este simplu. Cantitatea de deșeuri de pe litoralul românesc este în creștere, potrivit datelor obținute de specialiștii ONG Mare Nostrum în ultimii ani. Zone precum Edighiol, unde accesul este restricționat și impactul uman este mai redus, sau ar trebui să fie, oferă o imagine mai clară asupra situației reale a deșeurilor aduse de mare.
Câte deșeuri au fost identificate?
În sesiunea de monitorizare a deșeurilor din această toamnă au fost identificate 17.762 deșeuri din material polimeric artificial, cauciuc, materal textile, hârtie, carton, lemn prelucrat, sticlă, ceramică, metal.
Cel mai murdar sector a fost cel din Constanța, cu 4613 deșeuri, urmat de sectorul din Năvodari (3932) și MamaiaNord (2891). Potrivit ultimelor monitorizări, acestea sunt zonele care ”își dispută” constant locurile 1,2 și 3 la acest capitol.
Și în această sesiune, elementele din material polimeric artificial (diverse varietăți de plastic) au predominat, reprezentând principalul deșeu. Aproape 87%, adică 15.391 elemente identificate au fost din plastic, ceea ce ne aduce cu un pas mai aproape de concluzia că în curând plajele românești vor fi înghițite de plastic.
De asemenea, în această sesiune au fost identificate peste 1320 de ambalaje, 609 paie și agitatoare pentru amestecul în băuturi, cu toate că acestea sunt interzise.
”Sperăm să observăm curând rezultatele implementării directivei europene prin care se interzice utilizarea obiectelor din plastic de unică folosință, să se mai reducă din cantitatea acestora pe plajele românești. Pe de altă parte, este însă posibil ca aceste rezultate să se vadă peste câțiva ani sau să fie înlocuite cu alte tipuri de deșeuri. ”, spune Angelica Paiu.
Mucurile de țigară rămân cel mai des întâlnit tip de deșeu
Dinamica tipurilor de deșeuri identificate pe litoralul românesc nu s-a schimbat deloc față de ultimele monitorizări. Mucurile de tigara reprezintă cel mai întâlnit deșeu pe plajele românești. Au fost identificate pe cele 9 porțiuni de plajă 10.323 elemente, adică 58% din totalul deșeurilor înregistrate în această sesiune.
”Cu toate avertizările noastre și eforturile depuse de operatorii de plajă în acest sens, plaja s-a transformat într-o mare scrumieră. Ceea ce nu înțelegem, de fapt, este că educația este esențială. Pentru a avea o țară europeană, este nevoie să ne comportăm ca atare: să aruncăm la coș, nu unde nimerim. Probabil că nimeni nu se gândește la faptul că odată aruncat în nisip, acel muc de țigară începe să elibereze toxine, care pot afecta un copil ce vine să se joace în nisip, de exemplu, în acel loc. Totul pornește de la lipsă de asumare și dezinteres total față de binele mediului și al celor din jurul nostru ”, spune Angelica Paiu
Nici din acestă monitorizare nu au lipsit măștile de unică folosință, sau alte elemente cu grad ridicat de risc, precum absorbante, ace, seringi, scutece, recipiente pentru medicamente și plasturi.
Per total, anul 2021 a cumulat, la nivelul monitorizărilor ONG Mare Nostrum 29.067 deseuri marine, eliminate de pe plajele românești. Numarul acestora este în creștere față de anul 2020, când au fost înregistrate 27.586 elemente în condițiile unei suprafețe mai mici monitorizate în acest an.
***
Proiectul „Creșterea gradului de conștientizare a publicului și reducerea deșeurilor marine în vederea protecției ecosistemului Mării Negre”, (LitOUTer) BSB-785, este finanțat prin Programul Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014 – 2020.
Proiectul „Creșterea gradului de conștientizare a publicului și reducerea deșeurilor marine în vederea protecției ecosistemului Mării Negre” (LitOUTer) are ca scop creșterea gradului de conștientizare asupra deșeurilor marine, promovând acțiunile comune de reducere a deșeurilor fluviale și marine în țările riverane Mării Negre, partenere în cadrul acestuia (Turcia, România, Bulgaria și Georgia).
Prin intermediul diverselor activități precum training-uri, activități educaționale, expoziții în aer liber, sesiuni de monitorizare a deșeurilor, întâlniri cu diverși factori interesați și de decizie, sesiuni de aplicare de chestionare, abordarea grupurilor țintă va fi una de „jos în sus”. Această abordare are ca scop facilitarea modului în care înformațiile sunt transmise grupurile țintă reprezentate de elevi, studenți, profesori, pescari, ONG-uri, cetățeni, agenții de turism, autorități locale, factori de decizie, mass media, etc.
ONG Mare Nostrum 