Fantomele care bântuie Marea Neagră!


Probabil ai auzit că Marea Neagră este bântuită de fantome. Sunt destul de multe și amenință tot ce înseamnă ecosistemul marin, inclusiv viețuitoarele. De unde provin, cât de periculoase sunt și cum putem scăpa de ele? Am pregătit un material în care să îți răspundem la toate aceste întrebări. Acestea sunt fantomele din Marea Neagră!

Fantomele din Marea Neagră sunt uneltele de pescuit abandonate. Uneltele de pescuit fantomă reprezintă o amenințare pentru habitatele marine și pentru biodiversitate, în special habitate sensibile și specii amenințate. Uneltele fantomă sunt o sursă de deșeuri marine, însă impactul acestora este mult mai mare datorită potențialului său de a încurca.

Majoritatea pescarilor nu doresc să își piardă uneltele de pescuit și sunt puțini acei care le elimină în mod intenționat în apele mării, mai ales atunci când sunt utilizate în scopuri ilegale, nedeclarate sau în cazul pescuitului nereglementat. În general, acestea sunt pierdute din cauza vremii neprielnice sau diferitelor defecțiuni ale echipamentului.

Dar să începem cu începutul….

Cum ajung să fie pierdute uneltele de pescuit?

Uneltele fantomă sunt un produs secundar neintenționat al pescuitului și apare atunci când pescarul pierde controlul operațional al echipamentului. Printre motivele pentru care uneltele de pescuit devin abandonate, pierdute sau aruncate:

  • Condiții meteorologice neprielnice – poate disloca uneltele de pescuit, ducând la deplasarea greșită. De asemenea, pescarii își usucă adesea plasele de pescuit la bord, iar acestea pot fi pierdute în timpul furtunilor.
  • Lipsa infrastructurii privind eliminarea sau reciclarea – adesea este mai simplu ca uneltele de pescuit să fie aruncate peste bord, în mod corespunzător sau lăsându-le in situ, decât să fie aduse la mal, unde nu există infrastructura necesară colectării acestora.
  • Întreținerea deficitară – plasele de pescuit rupte sunt reparate rar sau nu sunt curățate în mod regulat.
  • Costul ridicat al recuperării – descurajează pescarii să recupereze plasele pierdute.
  • Conflict între pescuit și vandalism – de exemplu traulerele pot distruge plasele altor tipuri de pescuit.
  • Pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat – atunci când este prins de poliția de frontiera, o plecare rapidă poate însemna abandonarea plasei.
  • Supraîncărcarea – poate deteriora integritatea plasei utilizate, rezultând adesea ruperea și eliminarea necorespunzătoare a plasei deteriorate
  • Tehnici de pescuit distructive – traulul de fund, de exemplu, poate provoca prinderea și ruperea plaselor de pescuit pe fundul mării.

Plasticul, materialul ”preferat” pentru realizarea uneltelor de pescuit

Industria pescuitului folosește plasticul în realizarea uneltelor de pescuit (frânghii, linii, alte echipamente) datorită  flotabilității, durabilității și prețurilor foarte mici.  Tocmai de aceea, aceste unelte reprezintă o amenințare fatală și în creștere.

Toate materialele plastice care ajung în mediul marin pot prinde, încurca, sufoca sau ucide animalele. Uneltele fantomă sunt deosebit de mortale, deoarece ele sunt concepute pentru a prinde animalele marine.

Acestea pot rămâne sub apă ani sau chiar decenii prinzând totul, de la pești mici și crustacee la păsări, mamifere marine sau alte specii pe cale de dispariție.

Această problemă a luat amploare în ultimii ani, odată cu conștientizarea impactului potențial catastrofal al poluării cu plastic și acumularea acestuia în ecosistemul acvatic.

Cum afectează uneltele fantomă mediul marin?

Fiecare tip de echipament are un anumit efect asupra mediului marin. În ultimii 10 ani, mediul academic, ONG-urile și industria pescuitului au tras un semnal de alarmă în ceea ce privește uneltele de pescuit abandonate, pierdute sau aruncate (ALDFG) – denumite și “unelte fantomă”, dar asupra impactului acestora în mediul acvatic.

Uneltele fantomă pot prinde atât specii comerciale, cât și specii protejate, luni, ani, sau chiar decenii după ce acestea au fost pierdute sau aruncate.

Mamiferele marine sau păsările se pot prinde de asemenea în plasele pierdute. Încurcarea poate duce la răniri, epuizare și, în final înec. Mai mult decât atât, le este afectată mobilitatea, hrănirea și reproducerea.

Speciile rare, în pericol

Un studiu din anul 2016 privind impactul plasticului asupra mediului marin susține faptul că 45% dintre speciile enumerate pe Lista Roșie a IUCN a speciilor amenințate au fost raportate ca având interacțiuni cu materialele plastice din mediul marin, inclusiv prinderea în uneltele fantomă.

În 2018, aproximativ 300 de broaște țestoase au fost descoperite moarte într-o plasă de pescuit fantomă din Mexic.

Setcile ilegale și cele fantomă din Marea Cortez ucid ultimele focene vaquita, amenințate cu dispariția iminentă – populația ar fi scăzut la doar 10 indivizi în 2018.

Rapoartele animalelor marine blocate includ în mod regulat unelte de pescuit printre materialele plastice găsite în stomac, inclusiv un caz al unei balene însărcinate găsită în Italia cu peste 20 kg de plastic, inclusiv plase de pescuit și linii, în stomac.

Odată ce uneltele de pescuit din plastic se descompun în dimensiuni mai mici, acestea continuă să pună aceleași probleme, fiind ingerate de animale și de puii acestora.

O unealtă de pescuit fantomă continuă să afecteze mediul marin 600 de ani după ce își pierde forma!

 Se consideră că materialele plastice moderne pot rezista în mediul marin până la 600 de ani, astfel încât impactul ingestiei și toxicității plasticului poate persista mult timp după ce uneltele de pescuit își pierd forma.

Habitatele marine, distruse de uneltele fantomă!

Speciile de animale marine nu sunt singurele aflate în pericol. Uneltele fantomă pot  degrada inclusiv habitatele marine, prin abraziune, sufocare, modificând inclusiv compoziția fizică și chimică a sedimentelor marine.

Deteriorarea fizică reduce calitatea habitatelor marine și poate afecta zonele critice de hrănire, zonele de reproducere utilizate de o gamă largă de organisme diferite.

Habitatele pierdute sau degradate reduc rezistența creaturilor marine și capacitatea lor de a supraviețui și, în cele din urmă, pot modifica ecosistemele marine complexe și pot reduce biodiversitatea locală. Chiar și îndepărtarea echipamentului fantomă poate provoca daune suplimentare sau perturbări ale habitatelor.

Lista nu se încheie aici: Există și un impact socio-economic!

În plus față de impactului asupra mediului, uneltele de pescuit pierdute sau aruncate au, de asemenea, un impact socio-economic semnificativ atât asupra pescarilor, cât și asupra comunității mai largi.

 Uneltele fantomă pot provoca daune și pierderi suplimentare ale uneltelor de pescuit și a capturilor, prin încurcarea cu alte unelte de pescuit. Înlocuirea uneltelor pierdute poate fi costisitoare, deși uneori uneltele sunt aruncate atunci când sunt blocate, deoarece sunt evitate în acest fel costurile directe asociate cu deteriorarea potențială a navei sau pierderea altor părți ale uneltelor, sau atunci când recuperarea ar reduce timpul de pescuit, însemnând și costuri mai mari cu combustibilul.

Uneltele pierdute reprezintă un pericol pentru navigație și siguranța pe mare, iar costurile pentru îndepărtarea echipamentelor încurcate de pe elice sau motoare, reparații, combustibil, serviciile de salvare necesare atunci când provoacă defecțiuni sunt semnificative. 

Există costuri socio-economice atunci când pescuitul fantomă concurează efectiv împotriva pescarilor pentru captura.

De exemplu, în cadrul unei pescării de crab albastru din SUA, aproximativ 20% din vasele sunt abandonate în fiecare an, iar acestea continuă să pescuiască câțiva ani. După eșecul activității de pescuit din 2008, a fost dezvoltat un program care a îndepărtat aproximativ 10% din vasele abandonate, ceea ce a dus la o creștere cu 27% a capturilor.

Numeroși factori amenință sustenabilitatea și și pescuitul în Marea Neagră, inclusiv poluarea crescută cauzată de activitățile umane, degradarea habitatului, introducerea de specii indigene, pescuitul excesiv și impactul schimbărilor climatice asupra mediului marin și ecosistemelor sale. Schimbările dramatice ale ecosistemului care au avut loc în ultimele decenii, confirmă urgența de a răspunde acestor diferite procese și factori de stres atunci când gestionam pescuitul din regiune, în conformitate cu o abordare sistematică a pescuitului.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s