Cifrele care arată cât de serioasă este problema plaselor de pescuit abandonate!


În fiecare an, un pescar poate să piardă între 500 și 1000 kg de plase de pescuit. Destul de des, deșeurile marine se prind în plasele de pescuit. Cele mai des întâlnite deșeuri prinse în timpul activității de pescuit sunt pungile din plastic și ambalajele din plastic. De asemenea, PET-urile sunt prinse alături de elementele din lemn. Acestea sunt doar câteva dintre informațiile ce au reieșit în urma completării unui chestionar de către pescarii de la litoralul românesc.

În cadrul proiectului “Criminalul” tăcut din Marea Neagră – Plasele de pescuit abandonate 2.0,susținut financiar de OMV Petrom a fost aplicat un chestionar specific, compus din 5 părți:

  1. Caracteristicile vasului și zonele de pescuit
  2. Informații privind plasele de pescuit pierdute în mod accidental
  3. Informații privind deșeurile marine “pescuite” din mare
  4. Gestionarea deșeurilor marine la bordul navelor
  5. Gestionarea deșeurilor marine la țărm

 Acesta a vizat colectarea de date privind deșeurile marine și plasele de pescuit abandonate sau pierdute în mod accidental, oferind o evaluare bazată pe opinie, a tendințelor actuale a deșeurilor marine, dar și furnizarea de informații despre practicile care contribuie la problemă, dar care pot deveni parte din soluție.

Chestionarul a fost completat de mai mult de 10 pescari care își desfășoară activitatea în porturi pescărești precum Vama Veche, 2 Mai, Mangalia, Agigea, Tomis și Midia.

Concluziile extrase în urma completării chestionarului pot fi regăsite mai jos:

Setca, principala unealtă de pescuit folosită și una dintre cel mai des pierdute

Una dintre întrebările existente în cadrul chestionarului a fost legată de uneltele de pescuit. Cei mai mulți dintre pescari au menționat că utilizează ca unealtă principală setca, dar și cuștile pentru guvizi. Acestea sunt urmate de plasele staționare, de țaparine și de volte.

În ceea ce privește tipul de unelte pierdute cel mai des în mare în regiunea litoralului românesc, aceștia au răspuns cuștile pentru guvizi, setcile, traulul, beam traulul și paragată.

Câte kilograme de plase pierde anual un pescar?

Intervievații au menționat faptul că pierd anual plase de pescuit, iar cantitatea variază între 500 – 1000 kg, iar unul dintre pescari a pierdut 6 plase a câte 80 m fiecare.  Însă o mare parte a intervievaților nu consideră problema plaselor de pescuit abandonate una semnificativă.

Este important de menționat faptul că pescarii sunt dispuși să colaboreze și sunt pregătiți să fie un exemplu în zona în care își desfășoară activitatea.

Unde se adună cele mai mult deșeuri marine?

Potrivit răspunsurilor primite, principalele 3 locuri cu acumulări ale deșeurilor marine în apele românești ale Mării Negre sunt:

  • între Constanța și Tuzla (până în 6 mile)
  • gura Portului Constanța, spre zona de larg
  • zona Vadu – Corbu și zona Gura Portiței.

Deșeurile marine se prind în plasele de pescuit

Aproape jumătate din pescarii chestionațiau menționat faptul că au întâmpinat frecvent probleme legate de prinderea deșeurilor marine.

Cele mai des întâlnite deșeuri prinse în timpul activității de pescuit sunt pungile din plastic și ambalajele din plastic. De asemenea, pet-urile sunt prinse alături de elementele din lemn.

În ceea ce privește fragmentele plaselor de pescuit, acestea ajung destul de rar sa fie prinse din nou. Dozele de aluminiu sunt și ele prezente printre răspunsurile pescarilor intevievați.

Printre alte deșeuri prinse în plasele de pescuit se regăsesc butoaiele, cauciucurile, resturi de textile, mingii sau colace utilizate la înot.

Cum sunt gestionate deșeurile la bordul navelor?

Unul dintre subiectele abordate de chestionar a fost gestionarea deșeurilor la bordul navelor, iar pescarii intervievați au menționat faptul că există coșuri de gunoi la bordul navelor.

În ceea ce privește infrastructura de colectare a deșeurilor în porturi, partea din aceștia au răspuns că au infrastructură de eliminare a deșeurilor, însă această acțiune de eliminare a deșeurilor de pe navă se face prin efort propriu, asociația/firma plătind pentru deșeurile aduse la mal. O parte dintre pescari au menționat că este nevoie de susținere din acest punct de vedere, precum și implementarea unei legislații adecvate

Proiectul  “Criminalul” tăcut din Marea Neagră – Plasele de pescuit abandonate 2.0 are ca scop reducerea deșeurilor din zona românească a Mării Negre. Proiect susținut de OMV PETROM.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s