Contăm pe oameni pentru salvarea delfinilor!

ONG Mare Nostrum a răspuns joi, 1 septembrie 2016, chemării turiștilor din Eforie Sud care au descoperit un delfin eșuat în apele de mică adâncime. Specialiștii organizației au ajuns la fața locului într-o oră de la anunțarea eșuării (la 11:02 am primit anunțul de la dispeceratul Apelor Române) și după două ore în care turiștii și salvamarii au încercat de două ori, din proprie inițiativă, să întoarcă delfinul în larg, dar acesta a revenit la mal, de fiecare dată. Pe toată perioada scursă între anunțul eșuării și momentul în care echipa de intervenție a ajuns la fața locului, Marian Paiu, coordonatorul Programului de conservare a cetaceelor de la Mare Nostrum, a ținut legătura cu cei aflați în preajma delfinului, pentru a le oferi indicații cu privire la modul de intervenție. Astfel, el le-a indicat să îl țină la suprafață, să nu îl ducă în larg și, mai ales, să nu îl lege cu sfoară și să îl tragă de coadă.

Un delfin suferind alege să se îndrepte către țărm, urmându-și instinctul primar de conservare a speciei, după cum ne-a declarat și dr. Adrian Bâlbă, directorul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii, din Constanța:

“Delphinus delphis, delfinul comun, în mod particular, nu vine unde sunt oameni la mal, sub nicio formă, decât dacă este bolnav. În consecință, nu trebuie să facem, din prima, eforturi de a-l îndepărta, pentru că el, mamifer fiind, are nevoie să respire și este un comportament ancestral al cetaceelor de a eșua pe uscat, acolo unde pot să respire fără efort. Densitatea corpului la delfini este mai mare decât la oameni și nu plutesc, astfel că există pericolul de înec. Dacă întâlnim un delfin la mal, nu trebuie să ne repezim să-l împingem spre larg, mai ales cu metode barbare – tras cu funii de coadă ș.a.m.d. pentru că se îneacă, îi crește nivelul epuizării, iar prin manipulare de către om, animalul se sperie foarte tare. În consecință, ajuns la mal, trebuie lăsat acolo și chemați specialiștii, care să-l examineze și ei decid dacă acel delfin poate sau nu să fie dus înapoi, în larg”.

Reprezentații Mare Nostrum au constatat starea delfinului (respirație agitată, sângerări în zona rostrului și a înotătorii codale) și, ținând cont de faptul că delfinul a revenit de două ori la mal, au luat decizia de a-l transporta de urgență la Delfinariul din Constanța pentru investigații și tratament. Menționăm că pe durata transportului delfinul a fost îngrijit în permanență de doi membri ai echipei Mare Nostrum, fiindu-i asigurată umectarea tegumentului și protecția acestuia. În plus, cei doi reprezentanți Mare Nostrum au încercat să îl liniștească și să diminueze cât mai mult stresul transportului. Din nefericire, delfinul a decedat pe drum, până la Constanța și a fost predat Direcției Sanitar Veterinare pentru necropsie și investigarea cauzei morții.

Din buletinul de analiză al DSV (atașat acestui comunicat de presă) se poate vedea clar că delfinul suferea de inaniție (acesta nu s-a mai hrănit de zile bune, stomacul și intestinele erau goale), consumându-și și din rezervele de grăsime (stratul fiind de doar 2,5 cm). Totodată, se menționează prezența unui emfizem pulmonar, cauzat, cel mai probabil, de încercările repetate ale oamenilor de a întoarce delfinul în larg (fiind atât de slăbit, el nu și-a mai putut asigura flotabilitatea, s-a scufundat și s-a înecat cu apă). Organele interne erau congestionate, semn al unei afecțiuni de natură virală, bacteriană sau din cauza stresului prelungit, nefiind posibil să identificăm clar acest lucru până când nu vom primi rezultatele analizelor detaliate de laborator, din probele prelevate din principalele organe. Acest probe vor fi analizate la Universitatea  de Medicină Veterinară din Cluj și Universitatea de Medicină Veterinară și Farmacie din Brno, Cehia. La Constanța, din păcate, nu există un laborator specializat pentru astfel de analize.

Sângerarea delfinului a fost cauzată de prezența unor leziuni superficiale, acestea nefiind fatale.

Vrem să mulțumim doctorilor veterinari din cadrul Delfinariului Constanța, care au fost în permanent contact cu echipa de intervenție, asigurând suportul informațional necesar pentru a lua cea mai potrivită decizie.

Pentru noi este foarte important sprijinul comunității locale și ca oamenii să înțeleagă și să urmeze întocmai indicațiile primite prin telefon, până când echipa Mare Nostrum ajunge la locul accidentului. Informațiile transmise de oameni legate de eșuare, trebuie să fie cât mai precise, fără supoziții, astfel încât să venim cât mai bine pregătiți, pentru că într-un fel se intervine în cazul un exemplar juvenil, de mici dimensiuni și altfel în cazul unui adult de apoximativ 2 metri.

Totodată, fără a ne plânge, contăm pe înțelegerea faptului că avem o capacitate redusă de intervenție în astfel de cazuri, perioada noastră de răspuns neputând fi comparată cu cea a unui serviciu public de intervenții. Echipa Mare Nostrum acționează în mod voluntar, fără plată pentru aceasta și, de cele mai multe ori, aflată în timpul liber. Mașinile noastre circulă respectând regulile de circulație la fel ca orice alt autoturism, iar echipamentele și fondurile sunt destinate altor activități, dar folosite în mod excepțional pentru intervenții.

„Salvarea vieții unui delfin este o încercare dificilă, iar riscurile asumate presupun și eșecul, la fel ca în cazul unui om. Cu toții ne-am fi dorit ca mamiferul eșuat la Eforie Sud să poată fi salvat și să ajungă viu la Delfinariul din Constanța, unde i se pregătise un bazin de carantină și unde ar fi putut primi ajutor de specialitate din partea medicilor veterinari. Dar, circumstanțele în care a eșuat delfinul, înfometat, lovit, suferind și epuizat nu i-au permis, din păcate, să supraviețuiască”, a declarat Marian Paiu, Coordonator al Programului de monitorizarea și conservarea cetaceelor din Marea Neagră.

“ONG Mare Nostrum își respectă cu fiecare intervenție valorile sale de: profesionalism, integritate și curaj. Ne asumăm atât succesul, cât și eșecul în egală măsură, învățând din fiecare experiență pentru a fi mai buni data viitoare. Ne asumăm voluntar astfel de acțiuni, pentru că recunoaștem golul legislativ și de autoritate în gestionarea situațiilor de urgență în cazul delfinilor, dezvoltând parteneriate și resurse umane competente. Atfel înțelegem rolul unui ONG”, a declarat Mihaela Cândea Mirea, director executiv ONG Mare Nostrum.

Dacă observați un delfin eșuat, este vital să ne contactați cât mai repede, la numerele de telefon 0241612422 / 0341407432  sau 0763255731 (linie NON-STOP!), pentru a putea interveni la timp și a crește șansele maniferului de a fi salvat.

De asemenea, pe site-ul http://www.delfini.ro  găsiți formularul on-line prin intermediul căruia ne puteți trimite informații cu privire la delfini (vii sau morți).

Persoană de contact: Marian Paiu, tel.: 0763255731 și office@marenostrum.ro / marian_paiu@marenostrum.ro.

Cecilia Pătrăhău – Responsabil PR – mobile: +40740319631

Address: Bd. 1 Decembrie 1918, nr. 3, bl. F17, sc. A, ap. 3, Constanta 900711

Phone/Fax: +40241/612422; +40341/407432
Web: https://ongmarenostrum.wordpress.com/

 

 

.

 

Dorinta implicării reanimă departamentul de voluntariat al Mare Nostrum

Activitatea la Mare Nostrum a fost mereu una frumoasă şi plină de satisfacţii. Ca voluntar, ai ocazia să faci parte dintr-o echipă tânără şi plină de iniţiativă, alături de care să contribui şi tu la protejarea mediului înconjurător.

Departamentul de voluntari din cadrul Mare Nostrum, este unul dinamic, în continuă schimbare. În prezent, acesta este regândit, astfel încât voluntarii dornici să se implice mai mult, să aibe ocazia de a participa activ la crearea şi organizarea activităţilor pe care echipa Mare Nostrum  le desfăşoară în cadrul evenimentelor.

Astfel, aceştia pot devein coordonatori pe diverse activităţi şi pot avea satisfacţia că propunerile lor sunt luate în calcul şi implementate.

Primul eveniment de acest gen, în care voluntarii au fost mai mult decât simplii participanţi, a fost “Ziua Delfinului 2016”, când aceştia au propus şi organizat un întreg şir de activităţi destinate copiilor ce aveau să participle la această zi festivă.

Şi propunerile nu s-au oprit aici…

Din dorinţa de a se exprima liber vis-a vis de activitatea lor în cadrul Mare Nostrum, voluntarii au propus realizarea unei Reviste a lor. Aceasta va îmbrăca forma unui blog, unde comitetul de redacţie (format din voluntari), va publica diverse articole inspirate din experienţele şi trăirile  voluntarilor alături de Mare Nostrum. Acest proiect este în faza de lucru, echipa de voluntari care s-a implicat în realizarea lui, urmând să îl implementeze la începutul lunii următoare.

Şi pentru că ne apropiem uşor, uşor de toamnă, a venit şi vremea să lansăm un nou stagiu de internship. Căutăm tineri ambiţioşi, preocupaţi de protejarea mediului şi dornici să se implice în activități ce vizează ocrotirea lui.

Aceasta este o oportunitate să acumulezi noi cunoștințe, să legi noi prietenii sau pur și simplu să faci ceva util cu timpul tău liber, totodată familiarizându-te cu modul de lucru într-un mediu plăcut, cu o echipă tânără și dedicată.

Căutăm interni cu disponibilitate de 8 ore/săptămână, care sunt interesați de stagiul de internship neplătit pe unul din domeniile: PR şi Comunicare, Proiecte Europene, Administrativ și Secretariat.

Astfel, noi punem la dispoziţie următoarele posturi, în domeniile:

PR şi Comunicare – 1 post

Proiecte Europene – 1 post

Administrativ – 1 post

Secretariat – 1 post

Pentru mai multe informaţii referitoare la stagiul de internship din perioada 5 septembrie – 16 decembrie 2016, puteţi accesa linck-ul de mai jos:

https://ongmarenostrum.wordpress.com/2016/08/17/internship-in-cadrul-ong-mare-nostrum-3/

 

 

Poteca lui Neptun

Turiştii şi localnicii care vor vizita zona Vama Veche – 2 Mai, au acum ocazia să meargă pe „Poteca lui Neptun”.

Pentru a crește gradul de conștientizare al populaţiei cu privire la valoarea biologică, ecologică, estetică, culturală și economică a biodiversității, precum și a peisajelor marine din cuprinsul rezervației ROSCI0269 Vama Veche – 2 Mai, am amplasat în cadrul proiectului „Potecă spre conservarea Rezervaţiei marine Vama Veche – 2 Mai” (SVA-02-2016), 5 panouri interactive care crează un traseu interpretativ ce urmăreşte satisfacerea setei de cunoaștere a turiştilor, oferind noi semnificaţii mediului marin, inspiraţie, dar şi noi oportunităţi de a petrece timpul liber într-un mod plăcut şi educativ, făcând oamenii să revină cu plăcere de fiecare dată în aceste locuri.

Poteca lui Neptun, aşa cum am numit-o noi, are o lungime de 3 km şi este alcătuită din 5 panouri interactive, care promovează principalele elemente ale biodiversității marine. Fiecare panou conţine, pe lângă informaţii despre elementele componente ale ecosistemului existent în această zonă, şi un joculeţ interactiv. Soluţiile jocurilor întâlnite pe primele 4 panouri, sunt reunite pe panoul 5 sub forma unui îndemn pe care vă invităm să îl descoperiţi urmând traseul propus. Acesta începe pe plaja 2 Mai, unde este amplasat primul panou din seria celor 5.

Personajul principal este un căluţ de mare care ne poartă de-a lungul “Potecii lui Neptun” şi care ne face cunoştinţă cu rezervaţia marină şi cu vieţuitoarele întâlnite aici.

Acesta se prezintă publicului sub numele său oficial: Hippocampus guttulatus, dezvăluind cât mai multe informaţii despre sine, într-o prezentare inedită şi atractivă. Tot el, face şi descrierea prietenilor alături de care trăieşte în rezervaţia naturală: cele trei specii de delfini din Marea Neagră: delfinul comun, cunoscut oamenilor de ştiinţă ca Delphinus delphis ponticus; marsuinul (Phocoena phocoena relicta) şi afalinul (Tursiops truncatus), crabul de piatră (Pachygrapsus marmoratus), midia (Mytilus galloprovincialis), rapana (Rapana venosa).

Deşi locuieşte în apă, căluţul nostru jucăuş de mare, are prieteni şi în rândul păsărilor, care îl vizitează cu fiecare ocazie. Pescărușul pontic (Larus cachinnans), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo) şi lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) sunt descrişi cu mare măiestrie, oferindu-ne o multitudine de informaţii care să ne ajute să îi cunoaştem mai bine.

Finalul „Potecii lui Neptun” este pe plaja din Vama Veche, acolo unde este amplasat al cincilea panou. Acesta reproduce minunatul peisaj subacvatic întâlnit în “Rezervația marină Vama Veche – 2 Mai” şi ne oferă un îndemn valoros de care putem toţi să ţinem cont.

Pe lângă acest traseu interpretativ, am mai realizat şi un „Ghid al lui Neptun” care cuprinde sfaturi utile cu privire la comportamentul pe care un vizitator trebuie să îl aibă atunci când intră în contact cu mediul marin și costier. Acesta a fost editat în 150 de exemplare și diseminat turiștilor aflați pe plaja Vama Veche -2 Mai, de către voluntarii Mare Nostrum și membrii Junior Ranger. Ghidul se va regăsi şi în format electronic pe site-ul:  http://www.educatiepentrudezvoltaredurabila.ro.

Traseul interpretativ care include cele 5 panouri amplasate în zona Vama Veche -2 Mai şi „Ghidul lui Neptun” au fost realizate în cadrul proiectului „Potecă spre conservarea Rezervaţiei marine Vama Veche – 2 Mai” (SVA-02-2016), finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România.