Studenți străini, în practică  la ONG MARE NOSTRUM!


Raul Zabala Belenguer  este un tânăr biolog din Spania, care a ales ONG Mare Nostrum pentru a-și definitiva studiul în domeniul cetaceelor, în vederea finalizăriii lucrării de dizertație. Timp de 3 luni, Raul a lucrat cot la cot cu specialiștii din organizație, s-a implicat în toate activitățile de monitorizare terestră și acvatică privind cetaceele . Într-un cuvânt, a pus trup și suflet în experiența lui în cadrul organizației  ONG Mare Nostrum. Despre această experiență, Raul vorbește în cadrul unui interviu, pe care îl puteți regăsi mai jos.

”Atmosfera este minunată și toți cei din cadrul ONG Mare Nostrum sunt foarte uniți, adevărați specialiști în domeniul lor de activitate”

This slideshow requires JavaScript.

Specializarea principală a lui Raul este parazitologie, iar despre experiența Mare Nostrum, Raul declară cu entuziasm: ”Experiența mea în cadrul ONG Mare Nostrum a fost cu adevărat plăcută, mi-am putut  dezvolta o parte din abilitățile mele aici și asta mă va ajuta în viitoarea mea carieră. Îmi voi aminti cu plăcere de întreaga echipă , chiar dacă nu am petrecut prea mult timp în birou. Atmosfera este minunată și toți cei de acolo sunt foarte uniți, adevărați specialiști în domeniul lor de activitate. La Mare Nostrum există întotdeauna un proiect interesant în desfășurare și mă bucur că am putut fi implicat în toate proiectele pe care aceștia le-au dezvoltat în perioada șederii mele în România”, spune Raul.

Detalii despre experiența unui specialist străin în cadrul unui ONG din România puteți afla mai jos:

Cum a fost experiența la Mare Nostrum? Ce ai învățat, profesional vorbind?

În ansamblu, pot să o descriu ca o perioadă de creștere personală și profesională. În timpul stagiului meu, care a durat patru luni, m-am trezit în fața unor provocări diferite și utile, venite din partea echipei. În primul rând, m-am confruntat cu o nouă realitate legată de problemele de conservare a cetaceelor. Pe coasta Valenciei, care are practic aceeași lungime ca și cea românească, avem între 10 și 15 cazuri de delfini eșuați pe an, iar aici, Marian (Marian Paiu, coordonator proiect) și cu mine mergeam la 1-2 sesizări privind delfinii eșuați pe zi, inclusiv în weekend-uri. Au fost o mulțime de lucruri care s-au întâmplat, dar datorită relației bune pe care amândoi am avut-o, am putut să facem față provocării și să ajungem la cazurile semnalate, să colectăm și să procesăm toate datele pe care le-am putea extrage din toate situațiile. Cea mai tristă parte a acestei experiențe este că aproape jumătate din cetaceele eșuate aveau ca și cauze interacțiunea cu plasele de pescuit, chiar și în perioadele de prohibiție! Îmi voi aminti mereu de cazul unui  delfin eșuat, care avea coada tăiată. La necropsie, am aflat ca era o femelă gestantă, care urma să nască foarte curând. A fost o experiență cu adevărat tristă și acest moment foarte precis a fost un moment de conștientizare pentru mine: trebuie să punem accent pe conservarea ecosistemului marin pentru că altfel  vom înota doar în gunoi. În afară de monitorizarea problemelor apărute, am colectat, prin intermediul unor necropsii standardizate, tot felul de date pentru cercetări ulterioare privind parazitologia (domeniul meu de cercetare) și virologie / toxicologie. Am învățat cum să efectuez o necropsie completă și să colectez informații prețioase care vor ajuta la înțelegerea ecologiei și a parazitologiei privind delfinii din Marea Neagră.

De asemenea, am efectuat monitorizări marine urmând metoda transectelor lineare. A fost foarte interesant să particip la ele, am învățat destul de mult cum să dezvolt una: de la crearea planului de monitorizare la colectarea datelor și analiza ulterioara.

Așadar, legat de cum să dezvoltăm și să realizăm o rețea de monitorizare, dar și cum să preluăm corect datele, ar trebui să-i mulțumesc lui Marian(coordonator proiect Mare Nostrum) pentru toate sfaturile sale. Cred că amândoi am făcut o treabă bună!

Care a fost cea mai interesantă experiență în cadrul ONG Mare Nostrum?

Îmi place parazitologia, care în cea mare parte a timpului implică lucrul cu animalele moarte. Eu, pe de altă parte, le prefer vii și înotând. Deci, pentru mine, cea mai bună experiență a fost cea legată de monitorizările acvatice ale delfinilor, simțind briza proaspătă a mării/

Legat de ONG-uri, cum este Mare Nostrum în comparație cu alte ONG-uri din întreaga lume? Știm că ai călătorit foarte mult.

Mare Nostrum este un ONG foarte activ, în mai multe domenii, lucru care nu este atât de comun ONG-urilor în care am activat.  Majoritatea ONG-urilor se concentrează pe o singură problemă, dar aici în Mare Nostrum găsiți activități legate de aproape orice aspect care ține de conservarea ecosistemului marin, dedicate publicului larg, adulți și copii. Și dacă vrem să salvăm marea de răul uman, ar fi mai bine să începem să lucrăm așa: multidisciplinar și activ.

Spune-ne mai multe despre experiența din Constanța și România, exceptând Mare Nostrum. Ce ți-a plăcut?

România este diferită. Distanțele sunt mari, dar merită să le călătorești. Țara, chiar dacă nu am vizitat-o ​​la fel de mult cum aș vrea, nu dezamăgește. Este sălbatică, plină de colțuri prețioase (Delta Dunării este mare, are mulți pelicani și încă nu pot să cred că am văzut pelicani!) Oamenii se schimbă de la un loc la altul, tradiții, moduri  diferite de trai … Este ca un continent în miniatură. În general, a fost o experiență foarte plăcută, pornind de la partea legată de călătorie, trecând prin cea profesională și ajungând la viața de noapte (festivalul de la Neversea a fost uimitor).

Dacă ai putea lua ceva din Constanța sau din România cu tine, acasă, ce ar fi?

Palincă. Glumesc (bine, de fapt am de gând să iau cu mine palincă). Chiar am călătorit foarte mult în România, au fost mereu călătorii scurte, dar prima mea senzație aici este cea de libertate. Este un sentiment care se leagă de mine și îmi va schimba prioritățile vieții de acum încolo. Vorbind despre lucruri mai specifice din România, voi lua cu mine sentimentul de a fi ajutat de oameni pe care nu i-am cunoscut. Oamenii de aici, poate am avut noroc, m-au ajutat pretutindeni, chiar dacă nu vorbeam nici un cuvânt românesc: de la coada supermarketului până la momentul în care mi-au returnat lucruri uitate prin autobuze.

Noi, ca și organizație, ne bucurăm nespus că l-am avut alături de noi pe Raul, căruia îi mulțumim pentru toată implicarea, cuvintele frumoase și momentele pe care le-am petrecut împreună. Și în spirit de glumă, printre primele feluri tradiționale gustate de Raul a fost coliva, de care s-a arătat mai mult decât încântat. Asta până în momentul în care a aflat pentru ce se folosește. De atunci, s-a dezis de ea, cu un scuturat de cap.

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s